REPETAT Achiziționarea echipamentului individual de protecție

11 sept 2026, 12:26

caiet de sarcini

Bună ziua! Pentru scurta termoizolantă de demi-sezon, vă rog să ne precizați la ce tip de stofă vă referiți? Menționăm că stofa „Diagonal” și stofa „Straj” sunt două tipuri diferite de stofă.

11 sept 2026, 15:44

caiet de sarcini

Twill nu este denumirea unei țesături, ci un tip de legătură diagonală a firelor. Sarja și diagonala sunt noțiuni apropiate, dar nu sunt complet identice. Sarja este o țesătură realizată printr-o legătură diagonală a firelor, a cărei caracteristică principală este nervura oblică vizibilă pe suprafață. În funcție de structura țesăturii, această nervură poate fi mai fină sau mai pronunțată, precum și orientată spre dreapta sau spre stânga. Diagonala este, de regulă, o variantă mai densă și mai grea a țesăturii de tip sarja, cu o nervură diagonală lată și bine evidențiată. Datorită structurii sale dense, această țesătură se caracterizează prin rezistență ridicată, își păstrează bine forma și are o rezistență sporită la uzură. Principala diferență: Sarja — este un termen mai general, care include țesăturile realizate prin legătură diagonală. Diagonala — este o variantă mai densă și mai grea a țesăturii de tip sarja, cu o nervură diagonală bine pronunțată. Din punct de vedere vizual, diagonala se recunoaște ușor prin nervura sa mai lată și mai evidentă, în timp ce la sarja aceasta poate fi mai fină și mai puțin pronunțată. În ceea ce privește densitatea și rigiditatea, diagonala este, de regulă, mai densă și mai fermă decât sarja obișnuită. Prin urmare, vă rugăm să indicați denumirea exactă a țesăturii și compoziția acesteia.

14 sept 2026, 16:22

Banda reflectorizantă ignifugă nu este compatibilă cu țesătura care conține poliester

La poz. 1 se solicită simultan: „Combinația fibroasă să fie 75% bumbac și 25% poliefir”; „jacheta va fi dotată cu banda reflectorizantă ignifugă”. Cele două cerințe se exclud reciproc din punct de vedere tehnic. Explicăm esența problemei: a) Ce este banda ignifugă și când are sens. Banda reflectorizantă ignifugă (FR) este un accesoriu destinat exclusiv îmbrăcămintei de protecție împotriva căldurii, flăcării, scânteilor și stropilor de metal topit – sudori, turnătorii, lucrări la cald. Costul acesteia este de câteva ori mai mare decât al benzii reflectorizante obișnuite. b) De ce nu funcționează pe o țesătură cu poliester. Poliesterul este o fibră termoplastică: la cca 250 °C se topește și picură. La contactul cu flacăra sau cu stropi de metal topit, o țesătură care conține 25% poliester nu doar că nu protejează, ci agravează trauma – materialul topit aderă la piele și adâncește arsura. Din acest motiv standardele de protecție împotriva căldurii și flăcării – SM EN ISO 11612 (îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării) și SM EN ISO 11611 (îmbrăcăminte pentru sudare) – interzic materialele care se topesc și picură. În consecință, un articol confecționat din țesătură 75% bumbac / 25% poliester nu poate fi certificat conform acestor standarde, indiferent de banda aplicată pe el. c) Concluzia practică. Banda ignifugă aplicată pe o țesătură neignifugată nu conferă articolului nicio proprietate suplimentară de protecție. Ea majorează prețul, dar nu poate fi susținută de niciun certificat, iar pentru angajat creează un fals sentiment de siguranță. Protecția împotriva flăcării este o proprietate a ansamblului – țesătură ignifugată + accesorii ignifuge – și nu a benzii luate separat. Vă rugăm să precizați care dintre cele două variante corespunde necesității reale a întreprinderii: Varianta A – salopeta de la poz. 1 trebuie să fie îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării, certificată conform SM EN ISO 11612 și/sau SM EN ISO 11611. În acest caz cerința privind compoziția trebuie modificată în 100% bumbac cu tratament ignifug (FR) sau țesătură FR echivalentă fără conținut de fibre termoplastice, iar prezența poliesterului devine inadmisibilă. Varianta B – este vorba de îmbrăcăminte de lucru obișnuită, fără funcție de protecție împotriva flăcării (ceea ce corespunde activității de reparație a drumurilor și valorii estimative a achiziției). În acest caz solicităm excluderea cerinței privind banda ignifugă și înlocuirea ei cu bandă reflectorizantă standard, cusută, conform SM EN ISO 20471 / SM EN ISO 13688, iar pentru țesătură – varianta expusă la pct. 3 de mai jos. Menționăm că, la valoarea estimativă a procedurii (250 000 lei fără TVA pentru minim 308 unități), varianta A nu este realizabilă din punct de vedere economic, costul unui singur costum ignifug certificat depășind semnificativ prețul mediu pe unitate rezultat din documentație.

14 sept 2026, 16:23

Banda reflectorizantă ignifugă nu este compatibilă cu țesătura care conține poliester (poz. 1)

La poz. 1 se solicită simultan: „Combinația fibroasă să fie 75% bumbac și 25% poliefir”; „jacheta va fi dotată cu banda reflectorizantă ignifugă”. Cele două cerințe se exclud reciproc din punct de vedere tehnic. Explicăm esența problemei: a) Ce este banda ignifugă și când are sens. Banda reflectorizantă ignifugă (FR) este un accesoriu destinat exclusiv îmbrăcămintei de protecție împotriva căldurii, flăcării, scânteilor și stropilor de metal topit – sudori, turnătorii, lucrări la cald. Costul acesteia este de câteva ori mai mare decât al benzii reflectorizante obișnuite. b) De ce nu funcționează pe o țesătură cu poliester. Poliesterul este o fibră termoplastică: la cca 250 °C se topește și picură. La contactul cu flacăra sau cu stropi de metal topit, o țesătură care conține 25% poliester nu doar că nu protejează, ci agravează trauma – materialul topit aderă la piele și adâncește arsura. Din acest motiv standardele de protecție împotriva căldurii și flăcării – SM EN ISO 11612 (îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării) și SM EN ISO 11611 (îmbrăcăminte pentru sudare) – interzic materialele care se topesc și picură. În consecință, un articol confecționat din țesătură 75% bumbac / 25% poliester nu poate fi certificat conform acestor standarde, indiferent de banda aplicată pe el. c) Concluzia practică. Banda ignifugă aplicată pe o țesătură neignifugată nu conferă articolului nicio proprietate suplimentară de protecție. Ea majorează prețul, dar nu poate fi susținută de niciun certificat, iar pentru angajat creează un fals sentiment de siguranță. Protecția împotriva flăcării este o proprietate a ansamblului – țesătură ignifugată + accesorii ignifuge – și nu a benzii luate separat. Vă rugăm să precizați care dintre cele două variante corespunde necesității reale a întreprinderii: Varianta A – salopeta de la poz. 1 trebuie să fie îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării, certificată conform SM EN ISO 11612 și/sau SM EN ISO 11611. În acest caz cerința privind compoziția trebuie modificată în 100% bumbac cu tratament ignifug (FR) sau țesătură FR echivalentă fără conținut de fibre termoplastice, iar prezența poliesterului devine inadmisibilă. Varianta B – este vorba de îmbrăcăminte de lucru obișnuită, fără funcție de protecție împotriva flăcării (ceea ce corespunde activității de reparație a drumurilor și valorii estimative a achiziției). În acest caz solicităm excluderea cerinței privind banda ignifugă și înlocuirea ei cu bandă reflectorizantă standard, cusută, conform SM EN ISO 20471 / SM EN ISO 13688, iar pentru țesătură – varianta expusă la pct. 3 de mai jos. Menționăm că, la valoarea estimativă a procedurii (250 000 lei fără TVA pentru minim 308 unități), varianta A nu este realizabilă din punct de vedere economic, costul unui singur costum ignifug certificat depășind semnificativ prețul mediu pe unitate rezultat din documentație.

14 sept 2026, 16:26

1. Banda reflectorizantă ignifugă nu este compatibilă cu țesătura care conține poliester (poz. 1)

La poz. 1 se solicită simultan: „Combinația fibroasă să fie 75% bumbac și 25% poliefir”; „jacheta va fi dotată cu banda reflectorizantă ignifugă”. Cele două cerințe se exclud reciproc din punct de vedere tehnic. Explicăm esența problemei: a) Ce este banda ignifugă și când are sens. Banda reflectorizantă ignifugă (FR) este un accesoriu destinat exclusiv îmbrăcămintei de protecție împotriva căldurii, flăcării, scânteilor și stropilor de metal topit – sudori, turnătorii, lucrări la cald. Costul acesteia este de câteva ori mai mare decât al benzii reflectorizante obișnuite. b) De ce nu funcționează pe o țesătură cu poliester. Poliesterul este o fibră termoplastică: la cca 250 °C se topește și picură. La contactul cu flacăra sau cu stropi de metal topit, o țesătură care conține 25% poliester nu doar că nu protejează, ci agravează trauma – materialul topit aderă la piele și adâncește arsura. Din acest motiv standardele de protecție împotriva căldurii și flăcării – SM EN ISO 11612 (îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării) și SM EN ISO 11611 (îmbrăcăminte pentru sudare) – interzic materialele care se topesc și picură. În consecință, un articol confecționat din țesătură 75% bumbac / 25% poliester nu poate fi certificat conform acestor standarde, indiferent de banda aplicată pe el. c) Concluzia practică. Banda ignifugă aplicată pe o țesătură neignifugată nu conferă articolului nicio proprietate suplimentară de protecție. Ea majorează prețul, dar nu poate fi susținută de niciun certificat, iar pentru angajat creează un fals sentiment de siguranță. Protecția împotriva flăcării este o proprietate a ansamblului – țesătură ignifugată + accesorii ignifuge – și nu a benzii luate separat. Vă rugăm să precizați care dintre cele două variante corespunde necesității reale a întreprinderii: Varianta A – salopeta de la poz. 1 trebuie să fie îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării, certificată conform SM EN ISO 11612 și/sau SM EN ISO 11611. În acest caz cerința privind compoziția trebuie modificată în 100% bumbac cu tratament ignifug (FR) sau țesătură FR echivalentă fără conținut de fibre termoplastice, iar prezența poliesterului devine inadmisibilă. Varianta B – este vorba de îmbrăcăminte de lucru obișnuită, fără funcție de protecție împotriva flăcării (ceea ce corespunde activității de reparație a drumurilor și valorii estimative a achiziției). În acest caz solicităm excluderea cerinței privind banda ignifugă și înlocuirea ei cu bandă reflectorizantă standard, cusută, conform SM EN ISO 20471 / SM EN ISO 13688, iar pentru țesătură – varianta expusă la pct. 3 de mai jos. Menționăm că, la valoarea estimativă a procedurii (250 000 lei fără TVA pentru minim 308 unități), varianta A nu este realizabilă din punct de vedere economic, costul unui singur costum ignifug certificat depășind semnificativ prețul mediu pe unitate rezultat din documentație.

14 sept 2026, 17:02

Banda reflectorizantă ignifugă nu este compatibilă cu țesătura care conține poliester (poz. 1)

La poz. 1 se solicită simultan: „Combinația fibroasă să fie 75% bumbac și 25% poliefir”; „jacheta va fi dotată cu banda reflectorizantă ignifugă”. Cele două cerințe se exclud reciproc din punct de vedere tehnic. Explicăm esența problemei: a) Ce este banda ignifugă și când are sens. Banda reflectorizantă ignifugă (FR) este un accesoriu destinat exclusiv îmbrăcămintei de protecție împotriva căldurii, flăcării, scânteilor și stropilor de metal topit – sudori, turnătorii, lucrări la cald. Costul acesteia este de câteva ori mai mare decât al benzii reflectorizante obișnuite. b) De ce nu funcționează pe o țesătură cu poliester. Poliesterul este o fibră termoplastică: la cca 250 °C se topește și picură. La contactul cu flacăra sau cu stropi de metal topit, o țesătură care conține 25% poliester nu doar că nu protejează, ci agravează trauma – materialul topit aderă la piele și adâncește arsura. Din acest motiv standardele de protecție împotriva căldurii și flăcării – SM EN ISO 11612 (îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării) și SM EN ISO 11611 (îmbrăcăminte pentru sudare) – interzic materialele care se topesc și picură. În consecință, un articol confecționat din țesătură 75% bumbac / 25% poliester nu poate fi certificat conform acestor standarde, indiferent de banda aplicată pe el. c) Concluzia practică. Banda ignifugă aplicată pe o țesătură neignifugată nu conferă articolului nicio proprietate suplimentară de protecție. Ea majorează prețul, dar nu poate fi susținută de niciun certificat, iar pentru angajat creează un fals sentiment de siguranță. Protecția împotriva flăcării este o proprietate a ansamblului – țesătură ignifugată + accesorii ignifuge – și nu a benzii luate separat. Vă rugăm să precizați care dintre cele două variante corespunde necesității reale a întreprinderii: Varianta A – salopeta de la poz. 1 trebuie să fie îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării, certificată conform SM EN ISO 11612 și/sau SM EN ISO 11611. În acest caz cerința privind compoziția trebuie modificată în 100% bumbac cu tratament ignifug (FR) sau țesătură FR echivalentă fără conținut de fibre termoplastice, iar prezența poliesterului devine inadmisibilă. Varianta B – este vorba de îmbrăcăminte de lucru obișnuită, fără funcție de protecție împotriva flăcării (ceea ce corespunde activității de reparație a drumurilor și valorii estimative a achiziției). În acest caz solicităm excluderea cerinței privind banda ignifugă și înlocuirea ei cu bandă reflectorizantă standard, cusută, conform SM EN ISO 20471 / SM EN ISO 13688, iar pentru țesătură – varianta expusă la pct. 3 de mai jos. Menționăm că, la valoarea estimativă a procedurii (250 000 lei fără TVA pentru minim 308 unități), varianta A nu este realizabilă din punct de vedere economic, costul unui singur costum ignifug certificat depășind semnificativ prețul mediu pe unitate rezultat din documentație.

14 sept 2026, 17:03

3. Confirmarea echivalenței compoziției fibroase (poz. 1, 5, 6)

Caietul de sarcini prevede expres, la începutul cap. II „Cerințe tehnice și standarde de calitate (Specificații Tehnice)”: „(Notă conform Legii 131/2015: Orice specificație indicate se va citi ca având mențiunea «sau echivalent»)”. Țesătura 75% bumbac / 25% poliester nu este o țesătură de serie pe piața europeană a îmbrăcămintei de lucru; standardul de piață îl constituie țesăturile tip diagonal (sarja) 65% poliester / 35% bumbac (respectiv 60/40, 67/33), fapt care face ca cerința în formularea actuală să limiteze nejustificat cercul ofertanților. Din punct de vedere al exploatării – pentru personalul care execută lucrări de reparație a drumurilor, cu spălări industriale frecvente – țesătura 65/35 asigură parametri egali sau superiori: rezistență superioară la abraziune și la rupere (durată de viață mai mare a articolului); stabilitate dimensională la spălări repetate: contracție ≈ 2–3%, față de 5–7% la țesăturile cu conținut ridicat de bumbac – factor determinant pentru păstrarea formei articolului, a inscripției de pe spate (400 × 40 mm) și a poziționării benzilor reflectorizante; menținerea culorii (albastru + oranj) după spălări repetate și expunere la UV; uscare rapidă și aspect îngrijit fără călcare. Solicităm: să confirmați expres că, în temeiul notei citate mai sus, se acceptă ca echivalent țesătura tip diagonal (sarja) 65% poliester / 35% bumbac, densitate min. 235–260 g/m², și, de preferință, să reformulați cerința astfel: „Combinația fibroasă: conținut de bumbac minim 35%, restul – poliester; densitatea țesăturii minim 235 g/m².” Această formulare păstrează integral nivelul de calitate urmărit de autoritatea contractantă, dar asigură concurența reală între operatorii economici.