Question:
Stimată Autoritate Contractantă,
În urma examinării proiectului contractului, solicităm respectuos revizuirea prevederilor pct. 10.4 referitoare la aplicarea unei penalități în cuantum de 15% din valoarea bunurilor/serviciilor contractate nelivrate, în cazul în care întârzierea livrării depășește 60 de zile și nu este acceptat un termen suplimentar de executare.
Considerăm că această prevedere este excesivă, disproporționată și contravine principiilor care guvernează executarea contractelor de achiziții publice, precum și principiilor generale ale dreptului civil, din următoarele considerente:
1. Încălcarea principiului proporționalității
Potrivit principiului proporționalității, consacrat de legislația în domeniul achizițiilor publice și de normele dreptului civil, sancțiunea contractuală trebuie să fie proporțională cu gravitatea încălcării obligației contractuale și cu prejudiciul cauzat.
În proiectul contractului există o contradicție evidentă:
potrivit pct. 10.2, pentru refuzul de executare a contractului, respectiv cea mai gravă încălcare contractuală, operatorul economic suportă o penalitate de 5% din valoarea contractului;
în schimb, potrivit pct. 10.4, pentru executarea cu întârziere, situație în care furnizorul își execută în cele din urmă obligațiile asumate, se aplică o penalitate de 15%, de trei ori mai mare decât sancțiunea prevăzută pentru refuzul definitiv de executare.
O asemenea reglementare este lipsită de logică juridică și contravine principiului fundamental al răspunderii contractuale, potrivit căruia cea mai gravă încălcare trebuie să atragă cea mai severă sancțiune. În mod firesc, refuzul definitiv de executare reprezintă o încălcare mult mai gravă decât executarea întârziată, deoarece în primul caz obligația contractuală nu mai este executată deloc, iar în al doilea caz aceasta este executată, chiar dacă peste termen.
În forma actuală, proiectul contractului creează o situație paradoxală, în care pentru operatorul economic devine mai avantajos din punct de vedere financiar să refuze executarea contractului și să suporte o penalitate de 5%, decât să livreze bunurile cu întârziere și să fie sancționat cu 15%. O asemenea soluție nu doar că este contrară principiului proporționalității, dar descurajează însăși executarea obligațiilor contractuale, scopul oricărui contract fiind executarea acestuia, și nu sancționarea excesivă a părților.2. Dubla sancționare pentru aceeași încălcare
Conform pct. 10.3 din proiectul contractului, întârzierea livrării este deja sancționată prin aplicarea unor penalități zilnice:
0,1% pentru fiecare zi de întârziere în primele 30 de zile;
0,5% pentru fiecare zi de întârziere ulterior, până la atingerea plafonului de 15%.
Ulterior, potrivit pct. 10.4, pentru aceeași întârziere care depășește 60 de zile se aplică încă o penalitate de 15%.
Prin urmare, aceeași faptă contractuală este sancționată succesiv prin două mecanisme punitive distincte, ceea ce conduce la o sancțiune excesivă și contravine principiului echității și caracterului rezonabil al clauzelor contractuale.
3. Dezechilibru contractual între părți
Observăm că proiectul contractului instituie sancțiuni considerabil mai severe pentru operatorul economic decât pentru autoritatea contractantă.
Astfel:
Beneficiarul datorează o penalitate de maximum 5% pentru întârzierea plății (pct. 10.5);
Centrul datorează o penalitate de maximum 5% pentru întârzierea transferului sumelor către Furnizor (pct. 10.6).
În schimb, operatorului economic îi este aplicabilă o penalitate de până la 15%, fără ca autoritatea contractantă să suporte o răspundere echivalentă.
Această diferență creează un dezechilibru contractual evident și contravine principiilor egalității între părți, bunei-credințe și echilibrului prestațiilor contractuale.
4. Contrar principiilor Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice
Legea nr. 131/2015 stabilește că atribuirea și executarea contractelor de achiziții publice trebuie să respecte principiile proporționalității, tratamentului egal, utilizării eficiente a fondurilor publice și concurenței loiale.
Stabilirea unei sancțiuni de 15% exclusiv în sarcina operatorului economic, în condițiile în care pentru cea mai gravă încălcare contractuală – refuzul de executare – este prevăzută o penalitate de numai 5%, nu respectă aceste principii și poate descuraja participarea operatorilor economici la procedurile de achiziții publice.
5. Solicitare
Având în vedere argumentele expuse, solicităm respectuos modificarea pct. 10.4 din proiectul contractului, prin reducerea cuantumului penalității de la 15% la maximum 5% din valoarea bunurilor/serviciilor nelivrate, astfel încât aceasta să fie proporțională cu gravitatea încălcării obligației contractuale și să fie în concordanță cu sancțiunea prevăzută la pct. 10.2 pentru refuzul definitiv de executare a contractului.
Considerăm că această modificare va asigura respectarea principiului proporționalității, a echilibrului contractual și a bunei-credințe în executarea contractelor de achiziții publice, fără a diminua protecția intereselor autorității contractante și fără a afecta mecanismele de sancționare a întârzierilor nejustificate.